Am văzut chipul şi-am căzut.
Iubit fost-am de la început
Când templul îşi punea căpătâiului.
Ţinutu-m-am întreg sfârşitului,
Ca nimeni să-mi tulbure liniştea.
Motivaţia trecerii ridica în mine zidirea,
Căutarea făcându-mă zi,
Văzut-am chipul devenind noapte.
Timpul trece-va eu petrecând între zi şi noapte
Atât cât voi putea iubi cum sunt.
